29 iulie 2011

3 categorii de jocuri dupa J. Piaget

J. Piaget imparte jocurile in trei categorii :
·        Jocuri exercitii
·        Jocuri simbolice
·        Jocuri cu reguli
cu precizarea ca, in etapele initiale gruparea este evidenta dar ulterior se pot inregistra si combinatii, in sensul ca un joc la o varsta mai inaintata a copilariei poate avea caracteristici corespunzatoare nu doar uneia dintre categorii.
Fiecare dintre categorii cuprinde subcategorii proprii :
·        Jocuri exercitii :
o       Jocuri senzorio-motorii sau de manuire (manipulare) :
§         jocuri-exercitiu simple - forme rudimentare de joc, anterioare jocului simbolic (jocul propriu-zis) ; constau in simpla repetare a unor actiuni : se trage, se impinge, se taraste, se divide, se manevreaza obiecte, butoane etc. ; obiectele de joc nu prezinta in sine nici un interes, ci sunt asimilate in calitate de simple elemente functionale ; predomina la varstele mici.
§         jocuri de combinatii fara scop - recurg la dezmembrarea si reconstituirea de obiecte, adesea fortuita (''jocuri de distrugere'').
§         jocuri de combinatii de obiecte si actiuni cu scopuri.
Acest gen de jocuri permite formarea de miscari utile in adaptarea la viata cotidiana, desprinzandu-se, mai tarziu, de conduita ludica.
o       Jocuri de exersare a gandirii :
§         intrebari de tipul ''Ce este ?'', ''De ce ?'' ce apar in conduita verbala a copilului anteprescolar si prescolar fac parte din astfel de manifestari ludice destinate exersarii in plan intelectual, daca ele sunt insotite de tendinta de amuzament.
§         fabulatiile.
·        Jocuri simbolice :
Ce este jocul simbolic ?
Jocul simbolic este pentru inteligenta ceea ce este jocul de miscare pentru planul senzorio-motor, arata J. Piaget. In jocul simbolic, copilul foloseste imagini care sunt, de fapt, imitatii interiorizate.
Piaget distinge caracteristicile imaginilor (reprezentarilor) ce se construiesc in conditii de viata curenta de acelea care se formeaza in joc. In timp ce imaginile din prima categorie se cer a fi cat mai exacte, respectandu-se cerinta fundamentala a cunoasterii umane, imaginile utilizate in joc nu se subordoneaza in mod obligatoriu acestei cerinte. Prima categorie de imagini se integreaza in situatii problematice concrete ce tin de adaptare, a doua categorie se subordoneaza eventual cerintei de a fi satisfacuta trebuinta de joc. De asemenea, in vreme ce reprezentarile (imaginile) formate in afara jocului (simbolic) sunt reflectarea pe plan mental a unor obiecte sau fenomene particulare ce reprezinta o clasa mai mare de obiecte, in jocul simbolic, obiectul simbol este, mai degraba, un substitut al unui obiect real. Astfel, batul poate fi cal, spada, lopata in functie de necesitatile de joc ale copilului ; calul, spada, lopata sunt substitute ale tuturor obiectelor incluse in categoria respectiva. In consecinta, obiectele sunt folosite in jocul simbolic spre a evoca si substitui alte obiecte si actiunile determinate de acestea ; acest joc are caracter situativ.
J. Piaget acrediteaza, astfel, ideea ca jocul propriu-zis se naste odata cu fictiunea, pe care o intretine ca atare. Jocul de fictiune/jocul simbolic are o geneza complexa ; debuteaza la inceputul celui de-al doilea an de viata si  decurge din gandirea infantila a copilului (gandirea autista), servind asimilarii realului in sisteme simbolice si avand un rol esential la dezvoltarea echilibrului dintre asimilare si acomodare.
Functia de asimilare la Eu a jocului simbolic, despre care discuta Piaget, se traduce prin construirea unor simboluri dupa dorinte, pentru a exprima tot ceea ce in experienta traita nu poate fi formulat si asimilat numai prin mijloacele limbajului ; este un simbolism centrat pe Eu.
Piaget clasifica jocurile simbolice in doua categorii :
o       jocuri cu o simbolistica constienta - sunt legate de aspecte ale vietii ce se asimileaza ;
o       jocuri cu o simbolistica inconstienta - au o anumita valoare cathartica si compensatorie ; de ex., copilul neglijat de mama care-l ingrijeste pe fratiorul mai mic se joaca cu doua papusi inegale ; cea mai mica, arata Piaget, este trimisa in calatorie, iar cea mare ramane cu mama.
Piaget distinge mai multe categorii de scheme de tip simbolic, in baza carora copilul actioneaza in joc si anume :
1. scheme de operare cu simboluri de tip A1 - cea mai simpla, care nu implica neaparat o generalizare a unor situatii de viata, ci o simpla proiectare simbolica : papusa mananca, papusa doarme, plange etc. ;
2. scheme de operare cu simboluri de tip B1 - proiectarea de scheme de imitatie pe jucarii si obiecte : copilul imita cearta parintilor sau a apropiatilor, punand papusile sa se certe, imita modul de a vorbi la telefon al cuiva cunoscut transferandu-l asupra ursuletului etc.
Schemele de tip A1 si B1 sunt scheme de proiectare.
3. scheme de tip A2 constau in asimilarea caracteristicilor unui obiect oarecare in conduita curenta. De ex., copilul plimba degetele pe masa si spune ''degetele se plimba'', apoi converteste totul intr-un simbol spunand  ''pisica alearga''(dupa Ursula Schiopu) ;
4. scheme de tip B2 constau in incorporarea evenimentelor trecute si in crearea de simboluri de completare ; ex. : copilul se joaca de-a v-ati ascunselea cu un vecin plecat de mai mult timp ;
5. scheme de tip A3, o prelungire a tipului A2 si B2 - constau in construirea unor scene simbolice; ex. : fetita isi sfatuieste papusa, in timp ce o hraneste, in acelasi mod in care primeste sfaturi de la mama ; o pune sa se uite la televizor si-i povesteste ce vede ;
6. scheme de tip B3 cuprind combinatii compensatorii ; copilul caruia ii este interzis sa se joace cu apa si nisip face ca ursuletul lui sa se ''joace cu acestea'' ; sau copilul caruia ii este interzis sa mearga in camera in care se zugraveste ''povesteste unui prieten imaginar'' cum un alt baietel a intrat acolo si a patit ceva ; copilul care inoata intr-un bazin si care povesteste jucariei ca el a aflat ca, odata, un baietel s-a dus sa inoate si s-a inecat etc.
·        Jocuri cu reguli - apar odata cu prescolaritatea si se dezvolta foarte mult in perioada scolara mica. Reprezinta unul din punctele de pornire in procesul de socializare. Pentru a utiliza jocul cu reguli, copilul are nevoie de o anumita intelegere a actiunii ca atare. Cauza pentru care jocurile cu reguli se constituie mai greu la copii, este ceea ce Piaget numeste ''efectul egocentrismului initial'', observabil in primul rand in comportamentul copiilor mici.
Piaget clasifica jocurile cu reguli in :
o       jocuri cu reguli spontane ;
o       cu reguli transmise de la o generatie la alta.
           
O alta categorie de jocuri este reprezentata de jocurile de constructie, dezvoltate pe baza jocului simbolic, dupa 5-6 ani. La inceput, jocurile de constructie sunt integrate in simbolismul ludic, pentru ca mai tarziu, sa constituie adevarate adaptari (ex. constructiile mecanice) sau rezolvari de probleme si creatii inteligente.

23 iulie 2011

Idei de jocuri pentru bebelusi de 0-6 luni

Oglinda
  • Aratai copilului propria imagine in oglinda.
Bile colorate
  • Atarnati o esarfa deasupra copilului si pe ea prindeti bile colorate: albe, negre si rosii.
  • Atingeti mana, fata si piciorul copilului cu o bila colorata. Spuneti ce culoare are bila atunci cand il atingeti.
Periuta de dinti si par
  • Aratati-i copilului periutele si numiti-le.
  • Agatati periutele pe o esarfa desupra copilui.
Papusi pentru degete (sau degetele pictate sub forma de fete umane)
Aratati-i fiecare papusa si numiti-o. Spuneti (de exemplu daca mai are frati, aceasta este sora ta X, aceasta este mama, Maria, etc)

Paie colorate
  • Faceti bule de sapun si suflati-le deasupra capului copilului. Ii place?
  • Suflati incet aer spre fata copilului. Ii place?
  • Aratati-I copilului cum se fac bule intr-o cana cu apa sau cu apa si sapun sufland prin pai. Intrebati-l "Iti plac baloanele de sapun?"

20 iulie 2011

Zona de dezvoltare proximală

Zona de dezvoltare proximală a fost definita ca fiind "distanţa dintre nivelul de dezvoltare actual, determinat de problema independent rezolvata şi nivelul de dezvoltare potenţial, determinat prin rezolvarea de probleme sub indrumarea adultilor, sau in colaborare cu colegii mai capabil" (Vygotsky, 1978 , p86). Mai simplu spus distanta dintre ceea ce un copil poate face cu asistenta si ceea ce copilul poate realiza fara asistenta.




 Lev Vygotsky diferenţiază nivelul dezvoltării actuale a gândirii copilului de dezvoltarea sa potenţială (necesară şi posibilă). Dezvoltarea actuală a gândirii copilului îi permite să rezolve în mod independent problemele. Dezvoltarea potenţială a gândirii copilului îi permite să rezolve problemele date ca sarcini numai cu sprijinul altora, deci prin colaborare. Între cele două „dezvoltări” (actuală şi potenţială) se conturează activităţile de învăţare, iar spaţiul se numeşte zona proximei dezvoltări. . Înainte de a se dezvolta gândirea copilului, are loc învăţarea: „învăţarea raţională construită se situează în fruntea dezvoltării şi o trage după sine”, altfel spus „procesele dezvoltării merg în urma proceselor învăţării, care creează zona proximei dezvoltări”.




Ca si parinte, ai posbilitatea sa urmaresti indeaproape ceea ce stie deja copilul si ceea ce inca mai trebuie sa invete si poti decide cum poti sa il ajuti ca sa diferentieze categoriile si sa isi largeasca conceptele. Ofera opilului oportunitatea de a manipula obiectele, vorbestei despre caracteristicile acestora, foloseste nume pentru categorii in care se inscriu grupuri de obiecte, arata care sunt similaritatile si diferentele intre obiecte, actiuni, spatii, oameni. Aceasta tehnica de a construi pe un schelet, bucata cu bucata va asista copilul vostru la dezvoltarea timpurie a conceptelor.

17 iulie 2011

Test de temperament pentru copii

Azi am completat un test de temperament pentru micuti (eu l-am facut pe cel pentru 1-3 ani) pe care l-am gasit interesant pentru ca:
1. Arata diferentele intre ceea ce percep eu si ceea ce e evaluat in mod neutru
2. Face o previzionare a viitoarelor probleme pe care le vom avea pe grupe de varsta
3. Iti ofera si solutii educative
Aici puteti gasi testul.

Iata si rezultatul testului Daliei :). 
The SCALES below compare your general impressions to questionnaire results. If there are any large differences between the two, it is typically because general impressions are more sensitive to aspects of temperament that have a significant impact on family life. Questionnaire items, being more specific, reflect both neutral behaviors and those that provoke reactions from parents.
Note that some scales have subscales which break each topic into more detailed sub-categories.
For more information about the meaning and significance of each scale/subscale, simply click on the scale/subscale name.


Legend:
Questionnaire Results
General Impressions
Please note that navigation within this section is limited. You will need to click the BACK button at the top of your browser in order to return to the previous page. Please keep your identification number in case you need to log through again.



Scales
Sensitivity
(see subscales)



Low
Sensitivity
Moderately
Low
Moderate Moderately
High
High Sensitivity


Movement
(see subscales)



Little
Movement
Moderately
Low
Moderate Moderately
High
Much Movement


Intensity
(see subscales)



Very Calm Calm Moderate Intense Very Intense


Adaptability
(see subscales)



Very Fast Adapting Fast
Adapting
Moderately
Fast
Moderately
Slow
Slow
Adapting


Approach or Withdrawal
(see subscales)



Almost Always Approaching Usually
Approaching
Variable Usually
Withdrawing
Frequently
Withdrawing


Frustration Tolerance
(see subscales)



Not Easily Frustrated Usually Not
Frustrated
Variable Usually
Frustrated
Easily
Frustrated


Regularity
(see subscales)



Very Regular Regular Usually
Regular
Usually
Irregular
Frequently
Irregular


Soothability


Very Easy To Soothe Easy Fairly
Easy
At Times,
Hard
Hard
to Soothe

For an issue-specific forecast for your child, click on one of the content areas to the left or scroll down to the appropriate section. For each issue, the red ball indicates your child's expected rate-of-occurrence. The dashed lines reflect the average child. For advice on any issue, click on the issue name.

Legend:
Your toddler's expected rate-of-occurrence
Average child's rate-of-occurrence------

Your record identifier is 1310918389-11806. Use that number for future reference to these results.


Issue: Temper Tantrums

Most parents of toddlers like yours reported each issue occurred:
19-24 months:OftenOccasionallyOnce-TwiceWon't Occur
Temper Tantrums.   ----      


Issue: Discipline

Most parents of toddlers like yours reported each issue occurred:
19-24 months:OftenOccasionallyOnce-TwiceWon't Occur
Won't stop when told to.   ----      
Punishment won't work.      ----   


Issue: Peer Relationships

Most parents of toddlers like yours reported each issue occurred:
19-24 months:OftenOccasionallyOnce-TwiceWon't Occur
Sharing.   ------     
Fighting.      ----   


Issue: Accidents

Most parents of toddlers like yours reported each issue occurred:
19-24 months:OftenOccasionallyOnce-TwiceWon't Occur
Self-injury      ----   


Issue: Separations

Most parents of toddlers like yours reported each issue occurred:
19-24 months:OftenOccasionallyOnce-TwiceWon't Occur
Wants company.   ------     
Cried when left with new sitter.      ----   
Wanted special person for comforting.   ----      
Clings to parents.      ----   


Issue: Sleep

Most parents of toddlers like yours reported each issue occurred:
19-24 months:OftenOccasionallyOnce-TwiceWon't Occur
Won't nap in day, even if tired.      ----   
Refuses to go to sleep at night.      ----   
Can't get back to sleep at night w/o help.   ------     
Wakes early, disturbs household.      ----   


Issue: Meals

Most parents of toddlers like yours reported each issue occurred:
19-24 months:OftenOccasionallyOnce-TwiceWon't Occur
Won't sit for meals.      ----   
Won't eat when tired.      ----   
Wants to feed self/refuses to be fed.----         


Issue: Dressing/Undressing

Most parents of toddlers like yours reported each issue occurred:
19-24 months:OftenOccasionallyOnce-TwiceWon't Occur
Resists being dressed.     ------   


Issue: Traveling

Most parents of toddlers like yours reported each issue occurred:
19-24 months:OftenOccasionallyOnce-TwiceWon't Occur
Protests placement in car seat.   ----      


Issue: Toilet Training

Most parents of toddlers like yours reported each issue occurred:
19-24 months:OftenOccasionallyOnce-TwiceWon't Occur
Not interested in toilet training.   ------     
Resists efforts to toilet train.      ----   

Integrarea in mod optim a temperamentelor cu mediul de dezvoltare al copilului

Temperamentele unor copii se pot schimbat pe parcursul evolutiei lor, pentru ca dezvoltarea este influenţată atât de mediu cat şi de caracteristicile copilului.

De la inceput as vrea sa precizez ca nu cred in teoria temperamentelor. O gasesc depasita si in disonanta cu ultimele descoperiri stiintifice. Dar ca sa ramn in dimenisiunea comun acceptata pot sa accept ca exista o serie de trasaturi temperamentale, iar noi suntem indivizi formati dintr-o combinatie unica a acestei constelatii.

"Dacă cele două influenţe [mediul in care activeaza copilul si caracteristicile temperamentale ale copilului] sunt armonizate, ne putem aştepta la o dezvoltare sanatoasa a copilului; în cazul în care sunt disonante, probleme de comportament aproape sigur vor aparea "(Thomas, Chess, şi Birch, 1997, p. 93).
"Copii care cresc intr-un mediu care este  potrivit temperamentului lor, in care pot experimenta diferite tipuri de activitati, au cea mai mare sansa sa isi atinga potentialul". (Cowles & Aldridge, 1992; Eddowes & Aldridge, 1990).

Intr-un studiu realizat pe 114 copii  Chess şi Thomas (1989) au identificat urmatoarele caracteristici temperamentale pe care copiii pot să le detina in grade diferite:
1. Nivelul şi gradul de activitate motorie
2. Regularitatea funcţiilor de bază (mancat, dormit, etc)
3. Retragerea de la sau acceptarea de noi stimuli
4. Adaptabilitatea la schimbările de mediu
5. Nivelul de sensibilitate la stimuli
6. Intensitatea energetică a răspunsurilor
7. Starea generală de spirit sau dispoziţie
8. Potenţialul de distragere a atentiei
9. Concentrarea si anduranta in activitate
Folosind aceasta constelaţie de trasaturi tempermentale, au fost identificate 3 tipuri temperamentale:
"Cuminti" [sigur nu e cel mai potrivit cuvant, dar sigur e cel mai folosit in limba romana] (40%) au fost pozitivi in starea de spirit, cu o ritmicitate a functiilor bine definita, adaptabili, şi doar moderati în reacţii intense, care au abordat situaţiile noi cu deschidere.
"Dificili" (10%) au fost exact opusul: negativi în starea de spirit, iregularitate în somn şi alimentatie, lenti in procesul de adaptare, foarte intensi în reacţii, şi care au tendinta să se retragă în fata unor situatii noi.
"Greu de încălzit" (15%) care au avut nivel scăzut de activitate şi reactii mai putin intense,  lenti in adaptarea şi foarte probabil  cu o atidudine de retragere în fata unor situaţii noi.
 Ceilalti 35% dintre sugarii nu se puteau include in nicio categorie, dar prezentau diferite caracteristici temperamentale transversale.

Ca parinte, aveti multe oportunităţi de a observa temperamentul copilului / interacţiunile acestuia cu mediu, şi să variati activitatile pentru a crea cele mai bun mediu pentru temperamentul copilului vostru. Cei mai mulţi factori temperamentali pot fi observati în stiluri diferite de joc practicate chiar de catre copii. De aceea este important sa folositi practici educaţionale aplicate pe fiecare tip de temperament pentru a eficientiza invatare.

Cateva strategii care va vor ajuta :
  • Observati comportamentul copilului vostru. Nu va fie teama sa va faceti si notite, ce ii place, ce nu ii place. Urmariti momentele in care copilul nu se adapteaza la noi situatii. Toate aceste lucruri va vor ajuta sa va planificati mai bine activitatile eeducative si modul de aranjare a locului de joaca.
  • Oferiti copilului o varietate de activitati. Incercati sa va faceti un plan de joaca in fiecare zi. Faceti un astfel de plan pentru o saptamana si asiguirati-va ca includeti cat mai multe tipuri.
  • Evaluati propriul vostru temperament. Faceti o lista a trasaturilor care va deranjeaza la propriul copil si care va plac. Fiti atenti la propriile vulnerabilitati atunci cand interactionati cu copilul.
  • Aranjati locul de joaca al copilului la voi in casa in asa fel incat sa integreze trasaturile de personalitate ale copilui.
O dezvoltare personala si sociala a copilului are loc atunci cand exista o compatibilitate intre nevoile acestuia si asteptarile parintilor. Un parinte care intelege si respecta temperamentul copilului e vital in dezvoltarea armonioasa a acestuia.




Referinte:
  • Aldridge, J. (1993).Self-Esteem: Loving yourself at every age. Birmingham, AL: Doxa.
  • Aldridge, J. & Cowles, M. (1990).The development of significance in students through the acceptance of personality, cognitive, and language differences. Education, 110 (3), 323-325.
  • Bronfenbrenner, U. (1977).Toward an experimental ecology of human development. American Psychologist, 32, 513-531.
  • Chess, F. & Thomas, A. (1987).Know your child. New York, NY: Basic Books.
  • Cowles, M. & Aldridge, J. (1992).Activity-oriented classrooms. Washington, DC: National Education Association.
  • Eddowes, E.A., & Aldridge, J. (1990).Hyperactivity or "activity hyper"-helping young children attend in appropriate environments. Day Care and Early Education, 17 (4), 29-32.
  • Eddowes, E.A., Aldridge, J., & Culpepper, S. (1994).Primary teachers' classroom practices and their perceptions of children's attention problems. Perceptual and Motor Skills, 79, 787-790.
  • Keogh, B. (1986).Temperament and schooling: Meaning of "Goodness of Fit." In J.V. Lerner & R.M. Lerner (Eds.), Temperament and social interaction in infants and children. San Francisco: Josey-Bass.
  • Lerner, J.V., & Lerner, R.M. (Eds.) (1986).Temperament and social interaction in infants and children. San Francisco: Josey-Bass.
  • Pullis, M.E., & Cadwell, J. (1982).The influence of children's temperament characteristics on teachers' decision strategies. American Research Journal, 19 (2), 165-180.
  • Thomas, A., & Chess, S. (1977).Temperament and development. New York: Brunner/Mazel.The Temperament Trap:
  • Recognizing and Accommodating Children's Personalities

05 iulie 2011

Cartile, un prieten de joaca pentru bebei foarte bun

Daliei, ii plac foarte mult cartile. Cele mari cu foi subtiri sunt excelente. Invata sa de-a pagina, invatam obiecte,animale, etc din cuprinsul acestora, o expun la lucruri pe care altfel nu am avea cum sa le vede.
Cartea este un companion excelent ca si activitate de tranzitie, inainte de culcare, o ajuta sa se linisteasca si dupa trezire, este o activitate calma, care o ajuta sa "revina la ritmul ei".
Noi folosim o carte cu pagini cretate si cand mancam, o ajut astfel sa nu se plictiseasca in timpul mesei. O fi bine, o fi rau...nu stiu?
Dalia la 9 luni rasfoind una din cartile preferate.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...